Hrană uscată, umedă sau gătită în casă
Avantajele și limitele fiecărei variante, fără dogme.
Puține discuții între iubitorii de animale se aprind atât de repede ca aceasta. Pune trei oameni cu câini la aceeași masă și vei auzi trei convingeri ferme: unul jură pe granule, altul spune că doar conservele sunt „mâncare adevărată”, al treilea gătește în fiecare duminică orez cu pui pentru toată săptămâna. Am trecut și eu, de-a lungul anilor, prin toate cele trei tabere. Am avut câini care au trăit frumos pe hrană uscată, o pisică bătrână care a mâncat aproape numai umed și o perioadă în care am gătit pentru un câine cu stomac sensibil, sub îndrumarea medicului veterinar.
Concluzia mea, după toate acestea, e simplă: nu există o variantă bună pentru toată lumea. Există variante potrivite pentru un anumit animal, într-o anumită casă, cu un anumit buget și cu un om care are un anumit timp. Hai să le luăm pe rând, fără dogme.
Hrana uscată: comodă, dar cu ochii pe cantitate
Granulele sunt, pentru cei mai mulți dintre noi, varianta de bază. Și au motive bune să fie. Se păstrează ușor, nu miros puternic, se pot lăsa în castron câteva ore fără să se strice și sunt, de regulă, mai ieftine pe zi de hrănire. Pentru un câine mare, diferența de cost față de hrana umedă poate fi serioasă.
Advance Advance Cat Wet Sterilized Cod, 85 g
de la 5,00 lei Mai e un avantaj pe care l-am descoperit cu timpul: granulele se pot folosi în jocuri. Le ascund în covorașe de adulmecat, în jucării care le eliberează câte una, le arunc prin iarbă ca să le caute. Pentru un câine care altfel și-ar înghiți porția în zece secunde, masa devine o activitate.
Limitele sunt la fel de reale. Hrana uscată e densă în calorii, iar o mână în plus pe zi se vede pe talie în câteva luni. Apoi, are foarte puțină apă. Câinii, de obicei, compensează bând mai mult. Pisicile, în schimb, sunt adesea băutoare leneșe. Nu am o sursă științifică pe care s-o citez aici cu cifre, așa că îți spun din experiență: la pisicile mele am pus mereu mai multe boluri cu apă prin casă, departe de mâncare, și am observat că beau mai mult așa. Dacă pisica ta mănâncă doar uscat, discută cu medicul veterinar despre aportul de apă, mai ales dacă e mascul sau dacă are deja probleme urinare.
Hrana umedă: multă apă, mult gust, cost mai mare
Conservele și plicurile au un avantaj evident: conțin multă apă, de obicei cea mai mare parte din greutate; o vezi trecută la „umiditate” pe etichetă. Pentru pisicile care beau puțin, asta contează. Sunt și foarte gustoase, ceea ce le face prețioase pentru animalele bătrâne, convalescente sau mofturoase. Pisica mea cea mai în vârstă refuza granulele în ultimii ani, probabil și din cauza dinților, și a acceptat cu poftă hrana umedă până la sfârșit.
Dezavantajele sunt practice. Hrana umedă e mai scumpă, nu poate sta multă vreme în castron, mai ales vara, iar conserva deschisă trebuie ținută la frigider și terminată repede. Și, foarte important, nu orice hrană umedă e completă. Cum am explicat în articolul despre etichete, multe plicuri sunt „complementare”, adică gândite ca supliment. Ghidul WSAVA pentru alegerea hranei recomandă ca produsele complementare să fie cel mult 10% din dietă. Dacă hrănești doar umed, verifică de două ori acest cuvânt.
Citește șiCum citești eticheta unei hrane pentru animale
Combinația: de multe ori cel mai bun compromis
Ani buni am hrănit pisicile cu un amestec: granule dimineața, hrană umedă seara. Câinii primesc uneori o lingură de conservă peste granule, mai ales când vreau să-i ademenesc să mănânce după o zi grea. Combinația îmbină avantajele, dar are o singură regulă de fier: cele două porții trebuie să se scadă una din cealaltă. Dacă adaugi o conservă și păstrezi aceeași cantitate de granule, ai crescut rația, nu ai îmbunătățit-o. Eu calculez caloriile aproximativ și reduc granulele corespunzător, iar la nevoie cer ajutorul medicului veterinar.
Hrana gătită în casă: dragoste, dar și matematică
Ajungem la varianta care stârnește cele mai multe emoții. Ideea de a găti pentru animalul tău e frumoasă. Știi ce pui în oală, alegi ingredientele, simți că îi oferi ceva „adevărat”. Am făcut-o și eu, așa că înțeleg perfect.
Problema nu e intenția, ci echilibrul. Câinii și pisicile au nevoie de un număr mare de nutrienți în proporții precise: calciu și fosfor în raportul potrivit, vitamine, acizi grași, minerale în urme. O farfurie cu orez și pui arată sănătoasă, dar, pe termen lung, îi pot lipsi lucruri importante.
Un studiu publicat în 2013 în Journal of the American Veterinary Medical Association de o echipă de la Universitatea California, Davis (Stockman, Fascetti, Kass și Larsen) a analizat 200 de rețete pentru câini luate din cărți, site-uri și chiar manuale veterinare. Potrivit comunicatului universității, doar nouă dintre ele furnizau toți nutrienții esențiali la nivelurile minime stabilite pentru câinii adulți, iar opt din cele nouă fuseseră scrise de medici veterinari. Autorii au recomandat ca oamenii să evite rețetele generale de pe internet sau din cărți și să lucreze cu un medic veterinar specializat în nutriție.
Când am gătit pentru câinele meu cu stomac sensibil, am făcut-o exact așa: rețeta a fost calculată pentru el, cu un supliment de vitamine și minerale stabilit de medic. A funcționat, dar a cerut timp, cântar de bucătărie și disciplină. Nu pot spune că e varianta comodă. E o variantă bună doar dacă o faci corect.
Pisicile sunt și mai pretențioase. Fiind carnivore stricte, au nevoi speciale, iar o dietă gătită fără calcul atent poate deveni periculoasă mai repede decât la câine. Aici nu aș improviza deloc.
Și hrana crudă?
Mulți întreabă și de hrana crudă. Nu vreau să intru în polemici, dar există un aspect care ține de siguranța întregii familii, nu doar a animalului. Agenția americană pentru alimente și medicamente (FDA) a testat, într-un studiu desfășurat între 2010 și 2012, 196 de probe de hrană crudă pentru câini și pisici: 15 au ieșit pozitive pentru Salmonella și 32 pentru Listeria monocytogenes. FDA avertizează că riscul privește și oamenii care manipulează hrana. Dacă alegi totuși această cale, vorbește înainte cu medicul veterinar și fii foarte riguros cu igiena, mai ales dacă în casă sunt copii mici, vârstnici sau persoane cu imunitate scăzută.
Cum aleg, concret
Nu îți pot spune ce să pui în castron. Îți pot spune ce întrebări îmi pun eu:
- Este hrana completă și potrivită vârstei și speciei?
- Cât timp am, realist, ca să pregătesc și să curăț?
- Ce buget lunar îmi permit fără să mă stresez?
- Bea animalul suficientă apă cu hrana actuală?
- Îi stă bine? Blană lucioasă, scaun normal, greutate stabilă, energie bună.
Ultimul punct e, de fapt, cel mai important. Am văzut câini superbi crescuți pe granule obișnuite și animale cu probleme hrănite cu mâncare foarte scumpă. Animalul tău îți spune dacă dieta îi priește. Schimbările le fac treptat, pe parcursul a câteva zile, amestecând hrana veche cu cea nouă, ca să nu-i deranjez stomacul.
Și încă ceva: dacă animalul are o boală cronică, rinichi, ficat, alergii, diabet, alegerea hranei nu mai e doar o chestiune de preferință. Atunci decizia se ia împreună cu medicul veterinar, care poate recomanda o dietă specială.
În cele din urmă, castronul nu e locul pentru dogme. E locul în care pui, în fiecare zi, ceva ce îi face bine prietenului tău. Uscat, umed, gătit cu grijă sau o combinație, alegerea bună e cea pe care o poți susține corect, zi după zi.
Surse
- WSAVA Global Nutrition Committee – Guidelines on Selecting Pet Foods (2021)
- Stockman J., Fascetti A.J., Kass P.H., Larsen J.A. (2013), Evaluation of recipes of home-prepared maintenance diets for dogs, JAVMA 242(11):1500–1505
- UC Davis – Homemade dog food recipes can be risky business, study finds (2013)
- FDA – Get the Facts! Raw Pet Food Diets can be Dangerous to You and Your Pet
Produse potrivite: hrană uscată pentru câini și pisici
PURINA PRO PLAN PUPPY Healthy Start, Talie Mică și Foarte Mică, Pui, 3 kg
Advance Cat Kitten, 400 g
Castron dublu metalic hrana si apa pentru caini si pisici, cu suport plastic ridicat, Large, 37,5 X 25 X 7.5 cm, verde
