Căpușele și bolile pe care le aduc
Babesioza și boala Lyme, plus dirofilarioza adusă de țânțari: prevenție și semne.
Era o seară de mai, după o plimbare lungă pe marginea unei păduri de lângă oraș. Câinele meu s-a întins pe covor, iar eu, mângâindu-l pe cap, am simțit sub degete o mică umflătură gri, cât un bob de linte, chiar lângă ureche. Era o căpușă, deja plină. Știam teoretic ce am de făcut, dar mâinile tot mi-au tremurat puțin. De atunci, verificatul după plimbare a devenit la noi un ritual la fel de firesc ca ștersul labelor.
Căpușele nu sunt doar dezgustătoare. Sunt mici transportatori de boli, unele dintre ele serioase. Nu scriu asta ca să sperii pe nimeni de plimbările în natură, care sunt printre cele mai frumoase lucruri pe care le putem face cu un câine. Scriu ca să știi ce cauți, ce previi și când e momentul să mergi la medicul veterinar.
Pentru partea științifică mă bazez pe ghidurile ESCCAP, consiliul științific european pentru paraziții animalelor de companie, care publică recomandări pentru medicii veterinari din toată Europa.
Unde și când apar căpușele
Căpușele trăiesc în iarbă înaltă, în tufișuri, la marginea pădurilor, prin parcuri neîngrijite și chiar pe spațiile verzi dintre blocuri. Nu sar și nu zboară. Stau agățate de fire de iarbă și se prind de animalul care trece pe lângă ele. De acolo caută un loc cu piele subțire: în jurul urechilor, pe față, la subraț, între degete, în zona inghinală.
Mulți oameni cred că există doar un „sezon al căpușelor” vara. Din experiența mea, primăvara și toamna sunt chiar mai intense, iar în iernile blânde am găsit căpușe și în ianuarie. Asta e o observație personală, dar ea se potrivește cu recomandarea ghidurilor de a discuta cu medicul veterinar o protecție adaptată zonei în care trăiești, nu doar câteva luni pe an.
Babesioza: boala pe care o temem cel mai mult
Babesioza, numită uneori piroplasmoză, este produsă de un parazit microscopic care intră în globulele roșii și le distruge. Ghidul ESCCAP despre bolile transmise prin vectori arată că, în Europa, specia Babesia canis este transmisă câinilor de căpușa Dermacentor reticulatus că boala e prezentă în focare din centrul și estul continentului și că, în ultimii ani, zona ei s-a extins în centrul Europei până spre țările baltice.
Forma acută apare, potrivit aceluiași ghid, la una până la trei săptămâni după infectare. Semnele descrise sunt febra, abatarea, lipsa poftei de mâncare, vărsăturile, îngălbenirea mucoaselor și, în unele cazuri, urina de culoare roșiatică sau maronie, ca de rugină. Netratată, boala poate afecta grav rinichii și poate fi fatală.
Am un vecin al cărui câine a avut babesioză. Spunea că în prima zi părea doar obosit și nu voia să mănânce. A doua zi, urina era închisă la culoare. Au ajuns repede la medic și câinele și-a revenit. Mi-a rămas în minte fraza lui: „Dacă așteptam până luni, nu știu ce se întâmpla.”
Babesioza la pisici este rară în Europa, notează ESCCAP, iar speciile implicate încă se studiază. Asta nu înseamnă că pisicile care ies afară nu au nevoie de verificare și protecție împotriva căpușelor.
Boala Lyme: mai rară decât credem la câini
Boala Lyme, sau borelioza, e bine cunoscută la oameni. La câini, lucrurile stau diferit. Ghidul ESCCAP spune că majoritatea câinilor infectați nu prezintă semne de boală și că, atunci când apar, ele pot fi febră, șchiopătat, dureri musculare și apatie. Același ghid notează că un test pozitiv la un câine sănătos arată doar contactul cu bacteria, nu neapărat boala, și că tratarea tuturor câinilor pozitivi ar duce la tratamente inutile. Interpretarea rezultatelor rămâne treaba medicului veterinar.
Un detaliu important pentru familie: ESCCAP precizează că câinii și pisicile nu transmit borelioza direct oamenilor. Căpușa scoasă de pe animal poate însă să ajungă pe tine, așa că trebuie distrusă cu grijă, nu aruncată pe covor.
Dirofilarioza: nu vine de la căpușă, dar merge în același pachet
Am pus-o aici pentru că mulți oameni o asociază cu căpușele, dar trebuie să fiu corect: dirofilarioza nu e transmisă de căpușe, ci de țânțari. Viermii din specia Dirofilaria immitis ajung, în timp, în inimă și în vasele pulmonare. ESCCAP arată că această specie este endemică în sudul Europei și în România, Bulgaria și Slovenia.
O pomenesc pentru că prevenția ei se discută adesea împreună cu prevenția împotriva căpușelor, la aceeași vizită la medic. Medicul veterinar îți poate spune dacă în zona ta e nevoie de protecție și de testare periodică.
Prevenția: de ce contează fiecare oră
Un lucru pe care l-am aflat târziu: o căpușă nu transmite boala imediat ce se prinde. Ghidul ESCCAP arată că femelele de căpușă au nevoie, în general, de 24–48 de ore de hrănire înainte ca Babesia să poată fi transmisă, iar pentru bacteria bolii Lyme căpușa trebuie să stea prinsă cel puțin 16–24 de ore. Masculii pot transmite mai repede, așa că nu e o garanție, ci un motiv în plus să cauți căpușele în fiecare seară.
Asta face ca verificarea zilnică să fie una dintre cele mai bune unelte pe care le ai. Eu trec cu degetele prin toată blana, încet, insistând pe urechi, gât, subraț, burtă și între degete. Durează două-trei minute.
Pe lângă verificare, există produse antiparazitare sub formă de pipete, tablete sau zgărzi. Nu îți recomand niciunul anume, pentru că alegerea depinde de animal, de vârstă, de greutate, de zonă și de stilul de viață. O discuție cu medicul veterinar rezolvă asta în câteva minute.
Atenție mare dacă ai și pisică
Aici am o rugăminte. Unele produse pentru câini conțin permetrină, o substanță care e foarte toxică pentru pisici. International Cat Care avertizează că pisicile nu o pot descompune și că și o cantitate foarte mică le poate îmbolnăvi grav, cu tremurături, convulsii și mers nesigur. Accidentele se întâmplă când cineva pune o pipetă de câine pe pisică, crezând că o doză mai mică e în regulă, sau când pisica se freacă de un câine tratat recent.
Regula mea: niciodată produs de câine pe pisică. Și, dacă ai ambele animale, spune-i medicului veterinar asta de la început, ca să aleagă produse sigure pentru toată casa.
Cum scoți o căpușă
Am învățat asta de la medicul meu veterinar și am ținut minte fiecare cuvânt:
- folosește un cârlig special sau o pensetă fină, cu care prinzi căpușa cât mai aproape de piele;
- trage ușor și constant, fără smucituri, sau răsucește cu cârligul, după instrucțiunile lui;
- nu pune ulei, alcool, eter sau alte substanțe pe căpușă înainte să o scoți; ghidul ESCCAP spune explicit să nu le folosești;
- distruge căpușa și spală-te pe mâini;
- notează data și locul de pe corp, ca să știi ce să-i spui medicului dacă apar semne.
Dacă o parte din căpușă rămâne în piele sau zona se înroșește și se umflă în zilele următoare, arată locul medicului veterinar.
Când mergi la medic
După o căpușă găsită pe animal, urmărește-l atent în următoarele săptămâni. Mergi la medicul veterinar dacă observi:
- febră, abatere, lipsa poftei de mâncare;
- urină închisă la culoare, roșiatică sau maronie;
- gingii palide sau gălbui;
- șchiopătat apărut fără motiv, mai ales dacă trece de pe un picior pe altul.
Urina închisă la culoare, împreună cu abaterea, nu e ceva ce lași pe a doua zi. În articolul despre urgențele veterinare din această serie vorbim mai mult despre semnele care nu pot aștepta.
Căpușele fac parte din viața oricui iese în natură cu un câine. Nu trebuie să ne țină în casă. Trebuie doar să ne facă atenți: o protecție potrivită, două minute de verificat în fiecare seară și drumul la medic atunci când ceva nu e în regulă.
Surse
- ESCCAP – Guideline 05: Control of Vector-Borne Diseases in Dogs and Cats (ediția a 5-a, 2024)
- ESCCAP – Guideline 03: Control of Ectoparasites in Dogs and Cats (ediția a 7-a, 2022)
- International Cat Care – Permethrin Poisoning
Produse potrivite pentru câini și pisici
Haina Mon Petit Rosie cu Buzunar S 35 Cm
Bol ceramic pentru pisici, cu 4 picioare fixe, negru
Hainuta Pulover Tricotat Yommy cu Motive Pentru Caini Nr 35, Albastru deschis
